e-books

A fost o încercare mai mult sau mai puţin la nimereală şi nu s-a întâmplat nimic. A clipit de două ori şi a încercat să-şi ridice nasul cu buza de sus, ocazie cu care mi-a arătat câţiva dinţi murdari într-un rânjet iepuresc. ― Moose? Moose? Ce-i cu el?, a îngăimat. ― E liber, i-am zis. [...]

Era un grup de sclavi fugari. Lestat îi mai vizitase şi atacase aproximativ o pătrime din ei, aşteptînd în întuneric ca unul din ei să plece de lîngă foc sau ucigîndu-i în somn. Ei nu ştiau ab­solut nimic de prezenţa lui. A trebuit să aşteptăm mai mult de o oră pînă cînd unul din bărbaţi [...]

Moş Nechita privi nedumerit pe băiat. Îl observase cercetânduşi în buzunarul de la surtuc al doilea pac de tutun: ştia că are să i-l deie tot lui; însă acum înţelegea că i se pun condiţii. Ochii lui ascuţiţi cercetară prudent faţa ucenicului, scrutându-i intenţiile. Trebuie să spuie o istorie oarecare de vânătoare – preţ de-un [...]

— Un Păpuşar nebun, un Kzin în plină formare şi cu mine. Cel de-al patrulea membru al echipajului nostru ar trebui să fie un psihiatru . — Nu, Louis, nici unul dintre candidaţi nu este psihiatru. — Da? Şi de ce nu? — Pentru că alegerile n-au fost făcute la întâmplare. Păpuşarul sorbea din băutură [...]

— N‑ar fi cazul, spunea ea în spaniola ei îngrijită şi acidă, ca fiica unui dulgher negru să se înjosească pentru bani.     Există mai multe moduri în care un tânăr corpolent , înarmat cu o umbrelă albastru cu alb de parior, poate să coboare dintr‑o maşină mică pe o ploaie torenţială. Osnard — [...]

Îşi curăţa mereu unghiile. De fapt, era nostim! Avea întot­deauna dinţii împuţiţi şi urechile îngrozitor de murdare, dar în schimb îşi curăţa mereu unghiile. Pesemne îşi închipuia că asta-l făcea să pară foarte îngrijit. Pe cînd îşi curăţa unghiile, se mai uită o dată la şapca mea. ― Ce Dumnezeu, acasă purtăm pălării d-astea la [...]

Un moment, să gândesc… Cum iarna îşi duce teroarea- Mizerii, de-aproape, doinesc, Sclipeşte-n ferestre ninsoarea.   Iernatice nopţi viscolesc… Dar cine mai cată grandoarea Din vremuri mereu ce-amăgesc ? Sclipeşte-n ferestre ninsoarea.  

Îndată se dezlănţui un vacarm îngrozitor. Digurile oceanului popular s‑au rupt. Crillon fu împins până lângă guarzii lui, târât ca de un val uriaş. Colonelul elve­ţienilor, apucă primul, cu o mână grea, umărul ducelui d’Angoulême. În aceeaşi clipă se prăbuşi ca un pietroi; Pardaillan îşi trăsese spada şi cu o lovitură de miner îi zdrobise [...]

6 Cu M.M., la "Cartea romaneascaa. Apoi in masina lui explicindu-mi de ce n-am aparut in antologia din Italia "Stii, Cugno asta… eu i-am dat textele tale… dar nu i-au iesit…" Si alte chestii literare care nu conteaza aici. Dar apoi- "Te-ai insurat. Cine te-a pacalit ?" Iar din capul meu iesind un balonas cu [...]

Chelnerul luă sticla şi o duse înăuntru. Apoi se aşeză la masă, lîngă colegul său. —  Acum e beat de-a binelea, zise el. —  Se-mbată în fiecare seară. —  De ce-a vrut să se omoare ? —  De unde să ştiu ? —  Ce-a făcut ? —  S-a spînzurat cu o frînghie, —  Şi cine [...]