e-books

Puse mîna pe carte, întorcînd-o ca să-i vadă titlul. ― E bună? ― Fraza pe care o citesc acum e grozavă. Cînd vreau, pot să fiu foarte ironic. Totuşi, n-a simţit alu­zia. A început din nou sâ se plimbe prin cameră şi să apuce toate lucrurile mele şi ale lui Stradlater. În cele din urmă, [...]

Când singur iar mă revăd Şi trece curând al meu nume, Şi-atâtea sperări… Mi-am zis: e târziu- O, gânduri, În lume !   Când inspirată de evocări Mai crezi în câteva glume Sau al beţiei mister… Mi-am zis: e târziu- O, gânduri, În lume !   Şi când, aproape, nimic nu mai eşti, Când cauţi [...]

Văzu atunci pe un tânăr sărind în mijlocul cercului liber, împingându‑l înapoi pe colonelul elveţienilor, cu un gest de suprem dispreţ, după care se înfipse în faţa lui. — Henri de Lorraine, duce de Guise! mai adăugă încă tânărul, eşti ucigaşul tatălui meu şi de două ori trădător! Eu, Charles d’Angoulême, fiul lui Carol al [...]

5 La aproape cinci luni gigilicea nu-i deloc conventionala (scriu poemul acesta in lipsa unei fotografii) are deja soldulete de gagica si ochi oblici, nitel lenevosi nu degeaba maica-sii i se zicea Turcoaica. Atunci cind urla de foame face pandalii si istericale de-ti vine s-o stringi de git, dar e draguta de obicei si ne [...]

Era tîrziu, şi în afară de bătrînul care şedea în umbra copacului luminat de becurile electrice, în cafe­nea nu mai era nimeni, în timpul zilei strada era plină de praf, dar la căderea nopţii rouă înghiţea praful, şi bătrînului îi plăcea să stea pînă tîrziu, fiindcă era surd, şi noaptea, cînd se potoleau toate zgomotele, [...]

Cu atît mai vîrtos era convins Alioşa – mai convins chiar decît toţi ceilalţi monahi – câ, după ce bătrînul va închide ochii, mînăstirea va fi în mare cinste şi slavă. De altfel, de la un timp încoace, sufletul său era stâpînit de un puternic şi mistuitor entuziasm, ce ardea cu o flacără tot mai [...]

VII. Toate aceste trăsături schiţează o societate brutală, grosolană, dar profund cinstită şi ale cărei instituţii conţineau germenii unei puternice vieţi locale. „Dacă Hengest şi Horsa nu vor fi adus cu ei, aşa cum au încercat unii să ne încredinţeze, nici ciorna Declaraţiei drepturilor din 1688, nici aceea a Actului din 1894 pentru instituirea curţilor [...]

Gringos şi aviatorii se puteau privi ochi în ochi şi îşi puteau da mîna peste capetele nenorociţilor din Talara, care crăpau de căldură ceva mai încolo, în satul împuţit aşezat pe ţărmul mării mur­dare şi unsuroase. Pentru că de la Bază, zburînd peste Talara, se vedeau pe un pro­montoriu stîncos, înapoia barierelor păzite zi şi [...]

Băiatul îşi puse capul pe umărul meu, făcându-se că doarme. Hodorogul îşi începu povestea, iar peste câteva clipe flăcăul adormi cu adevărat. La fel păţiră potăile şi curtenii, lacheii şi puzderia de oşteni. Glasu-i hârâitor hârâia într-una. De peste tot, se porniră sforăiturile, însoţind pe povestitor, ca un acompaniament înfundat şi în surdină al unor [...]

Se întoarse abrupt şi se îndreptă spre uşă, dar, înainte de a pleca, se mai întoarse o dată şi îi privi îndelung pe cei doi. Când zgomotul paşilor lui pieri, George se în­dreptă spre Lennie. — Parcă ne-nţelesesem sa nu sufli o vorbă. Trebuia să-ţi ţii gura aia spartă şi să mă laşi pe mine [...]