e-books

V.          V. Clasa cea mai onorată era aceea a preoţilor, sau druizilor. Nimic nu seamănă mai mult            cu aceşti druizi decât brahmanii din India sau magii din Iran.            Multe din credinţele celtice amintesc de Orient. Greva foamei, practicată de irlandezi,            este dharna a  indienilor: brahmanul posteşte la uşa adversarului său până [...]

Timbre,   hîrtie   de  scris,   tutun ? îi   sugera oprindu-se alături de dînsul. Dar nu, domnul Carmichaelnu avea nevoie de nimic. Mîinile i se întâlneau peste pîntecele volu­minos, ochii-i clipeau, ca si cum ar fi dorit să răs­pundă binevoitor la aceste amabilităţi (ea se arăta seducătoare, dar puţin cam prea agitată), însă nu izbutea, toropit cum era [...]

În obscuritate, Lituma desluşi faţa brăz­dată de riduri şi ochii ei mici, aproape complet acoperiţi de pleoapele-i umflate, scrutîndu-l cu neîncredere. O fi avut ea oare ochii aşa dintotdeauna sau i s-or fi umflat în zilele as­tea din urmă, de-atîta plîns? — Nu mă recunoaşteţi? Sînt jandarmul Lituma, de la postul din Talara. Cel ce [...]

— Luminate cavalere, nu ţi-i pohta a?…, îmi zise omul acela. — Pohtă – poftă, de ce? — A ne încrucişa spadele pentru ţară, pentru o jupâniţă au pentru… — Ce tot îndrugi acolo? l-am repezit eu. Ia şterge-o înapoi la circul tău, ori chem sergentul! Ei, şi ce credeţi că-i trece prin minte individului? [...]

— Da’ nu făceam m’ca rău cu el, George. Numa’ ce-l mângâiam. George se sculă şi aruncă şoarecele cât putu de departe în hăţişul peste care se lăsa întune­ricul, apoi se duse către apă şi se spălă pe mâini. — Nebun prost ce eşti! Ce credeai că nu văz cum te-ai udat pe picioare când [...]

Era poate un lucru firesc o asemenea filozofie la omul care se închipuia ferecat în atîtea bolţi de ceruri. Căci şapte ceruri, aşa cum vroise Pitagora, nu erau de-ajuns. O seamă de mişcări ale aştrilor rămîneau fără explicaţie, iar Eudoxos, pentru a putea da socoteală de toate, se vede silit să ridice numărul sferelor la [...]

Rătăcitor, cu ochii tulburi, Cu trupul istovit de cale, Eu cad neputincios, stăpâne, În faţa strălucirii tale. În drum mi se desfac prăpăstii, Şi-n negură se-mbracă zarea, Eu în genunchi spre tine caut: Părinte,-orânduie-mi cărarea! În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adapă. Din [...]

Priveam fără de ţintă-n sus – Într-o sălbatică splendoare Vedeam Ceahlăul la apus, Departe-n zări albastre dus, Un uriaş cu fruntea-n soare, De pază ţării noastre pus. Şi ca o taină călătoare, Un nor cu muntele vecin Plutea-ntr-acest imens senin Şi n-avea aripi să mai zboare! Şi tot văzduhul era plin De cântece ciripitoare. Privirile [...]

—  Ei, vezi? Ştiam eu bine c-avem să ne înţelegem după un schimb de cîtevâ cuvinte, spuse ofiţerul. Acum e rîndul tău să-mi răspunzi: de ce ţipa femeia asta, ce-i făceaţi? — O duceam la corpul de gardă? — Şi de ce-o duceaţi la corpul de gardă? —  Pentru că n-are carnet de cetăţean şi [...]

Roberto începuse probabil numărătoarea timpului din cea de a doua seară. De acum strigase destul ca să fie sigur că nu era nimeni la bord. Dar ― şi de asta se temea ― ar fi putut da de cadavre sau de vreun semn care să justifice absenţa oamenilor. Umblase cu băgare de seamă, iar din [...]