e-books

Un amic mi-a povestit despre incredibila suferinţă postdecembristă a tatălui său, fost deţinut politic. Aflînd că anii de puşcărie vor fi trecuţi în contul pensiei ca ani petrecuţi în cîmpul muncii, bătrînul boscorodea întruna, blestemînd ghinionul de a fi fost eliberat în 62 şi nu în 64. Doi ani în plus, la Poarta Albă, i-ar [...]

M-am născut în Brăila la 10 august 1884 ( pe vechiul stil ) dintr-o nemuritoare ţărancă româncă şi un contrabandist grec pe care nu l-am cunoscut niciodată, avînd nouă luni la moartea lui.             Actele mele nu pomenesc numele tatălui. Mă declară, pur si simplu: „ fiul lui…. şi al Joiţei Istrati, în vîrsta de [...]

Cerneala putrezeşte-n călimări, În beciuri, vinul nostru reînvie, Ca să miroasă a lăstari de vie Şi prin armuri ne trec stafii călări. Dintre ai noştri, cei mai mulţi s-au stins, Bizanţul pretutindeni ni se-arată, Ce scris zadarnic, vremuri de erată, Stilistică bogată dinadins. Căderi de roţi de dorul cheii coarbe, Oprirea va veni, acuş-acuş, Vai, [...]

  SCENA V EFIMIŢA (mişcată, cu tonul misterios) Ce-i afară, Safto? SAFTA (care a intrat cu un braţ de lemne) Bine, cocoană, ce să fie! Da’ pân-acuma n-am putut închide ochii: toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colţ; acu d-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câţiva, se duceau acasă [...]

SCENA IV EFIMIŢA Ai auzit? LEONIDA Ai auzit? (Amândoi, d-odată, se ridică înfioraţi. Zgomotul s-apropie.) EFIMIŢA (sărind din pat) E idee, Leonido? LEONIDA (cu spaimă) Aprinde lampa… (Sare şi el din pat.) (Zgomotul mai aproape.) EFIMIŢA (aprinzând lampa) E fandacsie, bobocule? LEONIDA (tremurând) Nu-i lucru curat, Miţule! (Zgomotul tot mai tare.) EFIMIŢA E ipohondrie, soro? [...]

SCENA II (Coana Efimiţa se aşază pe o ureche şi adoarme şi ea. – Unul după miezul nopţii sună rar în vecinătate: patru bătăi pentru sferturi, apoi o bătaie mai gravă pentru ceas. În orchestră melodramă ‘misterioso’. Câteva momente pauză, după care s-aud în depărtare două-trei detunături de puşcă şi chiote surde; apoi, altele mai [...]

PERSOANELE CONUL LEONIDA, pensionar – 60 de ani COANA EFIMIŢA, consoarta lui – 56 de ani SAFTA, slujnica lor În Bucureşti, la Leonida   (O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o uşă; la stânga o fereastră. De-o parte şi de alta a scenii câte un pat de culcare. În mijlocul odăii o [...]

Rămîn prin casă nişte haine vechi, Un fel de moştenire părintească Şi umbre ale tragicei perechi, Că posesorii nu mai vor să crească. Părinţii ajung din ce în ce mai mici, Îi părăseşte calcaru-n derivă Şi, dintr-o dată, nu mai sunt aici Şi hotărîrea e definitivă. Paltonul mamei nu mai are rost. Încap în el [...]

  De un an şi jumătate Academia Română se căzneşte să-l extragă pe î din a cu voie de la Poliţie şi de la Parlament, şi iată că izbîndi. Sărbătoare mare pe uliţa Bucureştilor. Şampanie, lămpaşe, lumînărele, bîte şi col ăcei. Se scremu muntele intelighenţiei româneşti şi fătă un şoricel ortografic. Aha ! Aha! Vivat [...]

Ce ieftină moarte, în viaţa de lux, se-ncarcă în somn toate armele vechi, politică fizică, flux şi reflux, de ce să mai fie iubirea-n perechi? Cădere de legi şi criterii. Nimic. O lampă se-aprinde în poarta de rîu e totul minciună, ce pot să-ţi explic, cînd toţi abstinenţii visează desfrîu. Se sapă o mie de [...]